Lumea lui Popescu

A dus totul la extreme. A vrut mereu sa fie trend-setter-ul. Ne-a spus ca gimnastele au comis un sacrilegiu pozand in Playboy. A avut puterea de a dirija curentul. Vehement si incrancenat. Dur. Neortodox. Agresiv. Multi au spus despre el: „e dus cu capul”. Toleranta zero fata de ceea ce a crezut ca nu e in regula. Toate astea au creat, desi CTP n-ar accepta cuvantul, un „brand”. Nu stim daca asa e el in viata de toate zilele, dar cu siguranta asta ne-a lasat sa vedem in ziare si pe sticla.

Cand ceilalti se laudau cu Mercedes-uri si cu cravate Armani, CTP mergea cu Dacia si purta cu mandrie celebrele lui geci de fas. Cand ziaristii lui se bateau pe computerele din redactie, vechi si prea putine, in presa romana incepusera sa apara laptopurile si camerele digitale. Cand presa incepea, incet-incet, sa se corporatizeze, CTP ignora powerpoint-ul, si mergea pe feeling. Cand a simtit in jurul lui miros de rival la rangul neoficial de guru, a dat cu el de pamant in direct la TV.

In jurul lui, insa, CRP-ul pe care il conducea devenise un conclav al dinozaurilor de presa, ultraconservatori si gata sa faca multe pentru a se imbogati. Si mai aproape de el, in propria redactie, cel putin un adjunct al sau facuse si el pactul, tradandu-si meseria. Altii nu uita cum ziaristii din propria ograda mai aveau un rol, pe langa scriitura: aduceau si publicitate. In timpul asta, CTP a fost, ne spune el, un mare naiv. Ne spun altii, a stiut multe, insa n-a scos o vorba.

Si din alte motive, Popescu nu e prea simpatizat in randul ziaristilor. I se reproseaza des ca habar n-are ce inseamna a fi manager de presa, fiind, pe cat de talentat ca ziarist, pe atat de nepriceput ca administrator.

In business, lucrurile s-au dovedit mai simple. Mogulul i-a pus pe masa cifrele. Popescu, ne-a spus el, a refuzat marele compromis de a se transforma din Popescu quality in Popescu tabloid. Popescu, ne-au spus altii, a fost invins fiindca n-a reusit sa aduca un numar mai mare de cititori. Nu cititori mai inteligenti, cititori mai multi.

Lumea pe care incercase sa o construiasca il trada: echipa lui se imputina, publicul lui la fel, cel cu banu’ voia profit, iar lupii tineri din presa-care poate il voiau out– erau din ce in ce mai puternici. Intr-o zi, Popescu si-a dat seama ca obosise.

PS. Dupa o idee de Iulian Comanescu(Hai sa-l facem pe CTP leapsa)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s